Tetis Abraham, Satu Mare
Agricultura în pantă şi provocările sale
Transilvania are particularităţi specifice, printre care şi relieful colinar, ce necesită o anumită abordare în ceea ce priveşte lucrările solului şi managementul sistemului de producţie.
Claudiu Tetiş Abraham, fermier din Giurtelecu Hododului, un sat ce aparţine teritorial de judeţul Satu Mare, dar aflat la numai 6 km distanţă de Cehu Silvaniei, orăşel din Sălaj, s-a lovit mereu de această realitate. Deşi este familiarizat de mic copil cu munca la câmp, s-a apucat de cultivat pământul în 2009. Într-un moment în care agricultura era praf, cum spune el. „Mă ocupasem înainte cu achiziţia de cereale pentru o firmă din Baia Mare. Pământul fusese abandonat în mare parte, numai spini în jur. Am pornit cu un tractor U650 şi 7 hectare luate în arendă. Într-un singur an am ajuns să lucrez 50 de hectare. Socrul meu fusese inginer agricol şi el m-a încurajat să fac acest pas”, îşi aminteşte fermierul de 40 de ani.
DOUĂ COMBINE PE 3.000 DE HECTARE
Astăzi, fermierul exploatează în regie proprie circa 600 de hectare, dar pe lângă asta mai face şi prestări de servicii, ajungând să lucreze în total 3.000 de hectare. Este solicitat în special la recoltat, pentru că are două combine performante. Cea mai nouă, o Massey Ferguson 7345 S Activa, şi-a achiziţionat-o în urmă cu un an de la firma Tehnodiesel.
MASSEY FERGUSON 7345 S ACTIVA – COMBINA IDEALĂ PE TEREN ÎNCLINAT
„Am studiat foarte mult piaţa înainte să fac această investiţie. Noi avem aici pantă de 12%. Şi de aceea am căutat o combină creată special pentru astfel de condiţii de teren înclinat. Aveam nevoie de o combină pe cai, nu axială. Am găsit şi o finanţare foarte bună prin Tehnodiesel, care ne-a asigurat condiţii excelente
Pe parcelele mari recoltăm un minim de 25 de hectare pe zi, la o producţie medie de 8 tone la hectar. Sunt foarte mulţumit de această combină Massey Ferguson”, m-a asigurat sătmăreanul.
RANDAMENT EXCELENT ŞI VITEZĂ MARE DE LUCRU
Combainierul Dănuţ Gurză, om de încredere şi unul dintre cei mai vechi angajaţi ai săi, mi-a explicat apoi care sunt principalele atuuri, din punctul lui de vedere: „Este foarte confortabilă iar zgomotul de afară nu se simte prea tare. Comenzile sunt intuitive şi de asta nici nu mi-a luat foarte mult să mă obişnuiesc cu ea. Are un randament foarte bun şi viteză mare de lucru. Recoltăm orice cu această combină, inclusiv fasole dacă montăm un heder special. E foarte greu să recoltezi în pantă. În primul rând pentru că terenul nu este uniform şi apar denivelări. La porumb poate fi un chin, mai ales dacă e toamnă ploiasă”, recunoaşte acesta.
Într-adevăr, suprafeţele neuniforme sunt destul de greu de gestionat, dar Claudiu Tetiş Abraham şi-a adaptat strategia în funcţie de nevoi. Cu toate astea, se consideră nedreptăţit pentru că, deşi privind în jur vezi numai văi şi dealuri, zona în care acesta îşi desfăşoară activitatea nu este catalogată drept una defavorizată.
ECHIPAMENTE DE UN MILION DE EURO
A băgat până acum un milion de euro în maşini şi utilaje agricole. Preferă să achiziţioneze echipamente noi. Are şi un tractor Massey Ferguson 7726 de aproape 300 de cai putere, cumpărat în urmă cu trei ani, pentru lucrările grele. Când am ajuns eu în fermă, acesta pregătea o parte din teren pentru semănăturile de toamnă. „Solul acesta colinar e foarte bun împotriva secetei. Nu e atât de productiv, dar umiditatea este păstrată destul de bine”, îmi mărturisea fermierul.
PRODUCŢII BUNE, PREŢURI REZONABILE
Anul agricol 2019-2020 a fost unul de excepţie, cu producţii bune şi preţuri rezonabile. La grâu încă nu-şi încheiase socotelile, dar avea mari speranţe cu porumbul. Dispune de un depozit cu capacitatea de stocare de 22.000 de tone, la Unimăt, iar în Giurtelecu Hododului urma să inaugureze în octombrie patru noi silozuri de câte o mie de tone fiecare. Tot acolo mai are şi o hală unde pot fi stocate 3.000 de tone de cereale.
FĂRĂ SUBVENŢII, AR FI ÎN PIERDERE
„Ca să obţinem producţii aici a trebuit să investim foarte mult. Am aplicat ani de zile gunoi de grajd, am dat carbonat de calciu, pentru că avem pH negativ. Iar acum ne trezim că oamenii vor să-şi scoată terenurile din arendă. Dacă nu le dai subvenţia, nu vor să-ţi mai lase să le lucrezi pământul. Asta e o mare problemă pentru mine. Fără subvenţia de la APIA noi fermierii nu am putea ieşi pe profit. Este un proces de decomasare a terenurilor. Chiar dacă oamenii nu vor să lucreze terenurile, ci caută să primescă doar ajutorul de la stat”, mi s-a plâns fermierul. În funcţie de calitatea terenului, acesta oferă între 600 şi 900 kilograme de cereale la hectar proprietarilor de pământuri în schimbul arendei.
